vineri, 23 martie 2012

Viseptol, de George Vasilievici

Nu vreau ca acest articol sa fie o ofensa adusa romanului (in marea lui majoritate), dar consider ca el nu prezinta o evolutie care sa il faca sa isi largeasca sfera de libertate pana la a intelege anumite lucruri si prefera sa ramana in ignoranta, deoarece aceasta este cea mai usoara cale, iar el nu este obisnuit sa aiba libertatea de a gandi, motiv pentru care ia lucrurile ca atare si ii place sa fie condus de idei imprumutate; perspectiva lui asupra vietii fiind o enciclopedie de idei comune luate din stanga si din dreapta.

Singurele pareri pe care le pot expune sunt formate din recenzia romanului lui George Vasilievici. Acest autor a avut de suferit de pe urma acestei ignorante si pretul platit de el a fost unul mult prea mare (impresie impartasita de Andrei Ruse in recenzia romanului).

Astept de la acest roman o deschidere a orizontului, o complexitate de idei care sa imi puna mintea la contributie si sa ma ghideze spre niste conjuncturi de viata, intalnite sau neintalnite, care sa ma ajute la cunoasterea oamenilor si la descoperirea unor tipologii...si acestea, intalnite sau nu.

Sfarsitul acestei piese pe care a trait-o George Vasilievici imi este greu sa il interpretez: unii puteti considera ca este un sfarsit tragic (si nu exista multe semne de intrebare), insa acest sfarsit a lasat in urma o morala, neterminandu-se sec si fara nimic dupa.

Recenzia romanului Viseptol de George Vasilievici o gasiti la urmatoarea adresa: